Jurnal
06.09 - 07.09.2008
Un week-end de asteptare cu obisnuitele stari febrile si bineinteles cu durerile, care apar mai ales noaptea. Din pacate Ramona este un copil foarte sensibil si orice durere o percepe de zece ori mai tare decat poate orice alt copil.
Partea proasta este ca face foarte des pipi , in cantitati foarte mici iar noaptea trebuie sa-i punem pemparsi pe care ii schimbam de asemenea foarte des. Noroc ca aici se dau gratuit oricati ai nevoie.
La fel si asternuturi complete, spalate si calcate.

08.09.2007
Dupa o sedinta care a cam durat ceva timp, se amana interventia chirurgicala urmand sa se continue cu tratamentul medicamentos. Ni s-a luat o piatra de pe inima cel putin pentru moment.
In continuare calmante, antitermice, antibiotice, etc., etc... cate trei aparate merg incontinuu.
De mancat nu prea mananca...si este explicabil.
Totusi ne ridica moralul starea generala a Ramonei care are chef de joaca, de pictat, de desenat...
10.09. - 14.09.2008
O saptamana la sfarsitul careia ni se spune ca, pentru prima data de cand a inceput tratamentul,
analiza care indica nivelul infectiei in organism a iesit un pic mai bine. Asta insemna de fapt luminita de care aveam atata nevoie saptamanile care au trecut. Nu este un pas mare dar este unul foarte important !!!
Din pacate durerile nu vor sa scada si i se administraza calmante din 2 in 2 ore, prin rotatie: paracetamol, nolotil si morfina. Infectia este la putere si nu vrea sa cedeze asa usor...

15.09. - 17.09.2008
Alte analize la soldul stang acolo unde o umflatura ii cauzeaza dureri de neimaginat. Ecografie, scanner, rezonanta magnetica, radiografie si rezultatul este ca leziunea nu este ca celelalte ci este o tromboza a venei ce trece pe acolo. Vin sa o consulte si medici specialisti care spun ca daca nu incepe sa se retraga pana duminica vor trebui sa o opereze !!! Doamne, oare ce mai urmeaza????
Suntem ca niste boxeri fara garda care continua sa incaseze pumni!? Nervii ne sunt solicitati la maximum mai ales ca o vedem pe Ramona cum sufera in fiecare secunda.
Ni se explica cum ca atunci cand infectia da inapoi , lichidul din leziuni se resoarbe dar raman cicatrici, sau gauri de fapt, si cum sunt generalizate... si pe creier, inima , plamani, rinichi, ficat, pancreas, splina, etc. nu se stie exact ce va urma... Pe inima de exemplu are 2 leziuni destul de mari care la ecografie se vad ca doua gauri !? Este inimaginabil ce se intampla !!! Pur si simplu aceasta infectie a facut pana acum ravagii in tot corpul...
Luni, pe 22.09 vor sa-i mai faca o endoscopie (un cablu cu o camera video in cap introdus prin esofag in stare de anestezie totala) pentru a putea evalua mai bine inima care , din fericire, deocamdata functioneaza foarte bine. Alta asteptare ...alt chin...
Tot saptamana aceasta i s-au facut Ramonei inca doua punctii, lombara si medulara , pentru a putea
vedea in ce stadiu se afla leucemia ( pentru care de fapt am venit aici initial). Rezultatele sunt incurajatoare spun doctorii si ii credem caci sunt adevarati prin tot ce fac si cum fac.
Partea frumoasa este ca Ramona este iubita de toata lumea, doctori, asistente, infirmiere, femei de serviciu, voluntari (de la diverse fundatii care vin sa bucure copii suferinzi) si toti se intereseaza de starea ei.

18.09.2008
Dupa mai bine de o luna de cand suntem aici, o fundatie a reusit sa ne repartizeze o camera la Casa McDonald aflata in apropiere, unde putem dormi cu schimbul, spala rufe sau face mancare pentru noi. Este super dupa atatea nopti dormite pe fotolii si scaune...
Dupa atatea zile de calmante si mai ales de morfina, corpul Ramonei face o alergie foarte puternica.
Era si normal dar nu prea era de ales in momentele de durere intensa cand copilul pur si simplu urla de durere... Urmeaza alte medicamente...creme calmante...
Nu mai putem sa ne imaginam ce mai poate urma caci nu ne mai surprinde nimic.
Ne rugam toata ziua Bunului Dumnezeu sa nu ne ocoleasca...
In fiecare zi vin mesaje din tara si numai,prin care oamenii ne incurajeaza si spun ca se roaga pentru sanatatea Ramonei. Asta ne ridica moralul foarte mult mai ales daca ne gandim ca banii pe care trebuie sa ii platim pentru tratarea acestei infectii nu erau in nici un fel planuiti. Dar poate vom reusi, asa cum am reusit pana acum, sa rezolvam aceasta problema.

19.09. - 21.09.2008
Cred ca Dumnezeu ne-a ascultat rugile si durerile Ramonei au mai inceput sa scada. Asta este un lucru bun daca ne gandim la ce ne-au spus doctorii referitor la operatia de luni. Poate scapam asa cum am mai scapat , cine stie? Oricum stare generala a Ramonei este mai buna si asta ne indreptateste sa speram ca totul va fi bine pana la urma. Maine incepe o noua saptamana de lupta.