Jurnal
Din pacate rezonanta magnetica indica faptul ca are o leziune pe creier si ca neurismul de la inima e din ce mai mare mai mare...Toti doctorii spun ca nu au mai vazut asa ceva si ca este un miracol ca traieste.Isi amintesc doar ca in ultimii 15 ani numai doi copii au supravietuit cu aspergillus in corp si nici unul nu a avut in inima asa ceva...
Pe 06.11.2008 facem si o punctie lombara pentru a se sti cu certitudine daca leziunea e de natura infectioasa sau nu. Nu , nu este din fericire.Insa doctorii ne spun ca ii preocupa foarte mult dezvoltarea neurismului in ultima vreme...
Ramonica insa e foarte puternica , rezista la toate incercarile, are chef de joaca ,incearca timid sa faca cativa pasi si chiar incepe sa se plimbe aproape in fiecare zi cu o tricicleta. Intre toate tratamentele i se face o fereastra de 1 ora si este deconectata sa se poata simti si ea un pic mai libera. In aceste momente se simte foarte fericita cand mai iesim un pic din spital. O iau in brate si fugim sa ne plimbam un pic prin imprejurimi...
In rest viata de spital cu o groaza de analize si nenumarate perfuzii ...
10.11 - 16.11.2008
Luni incepe cu o ecografie la inimioara si vestile sunt tot mai proaste...Neurismul (acea punga sau protuberanta crescuta dintr-o leziune care a mancat o parte din peretele inimii ) a ajuns la 5 cm,
aproape cat are si ventricolul si marele pericol este ca se poate rupe in orice secunda, peretele lui fiind foarte subtire. Este foarte greu sa se ia o hotarare deoarece o eventuala operatie este mult prea riscanta. Analizele de sange sunt deocamdata in limitele normale pentru o leucemie iar cele specifice pentru detectarea infectiei in corp ies pentru prima oara negative. Sunt vesti excelente dar mai este mult pana departe...
Tratamentul pentru infectie trebuie sa mai dureze inca mult timp si sa nu uitam ca de aproape 4 luni nu a mai facut chimioterapie pentru leucemie. Este aici un paradox: daca se incepe chimoterapia scade imunitatea si infectia se poate intinde imediat; daca nu se face chimotarapia, poate face o recadere a leucemiei cu consecinte catastrofale. S-ar putea sa se incerce o solutie combinata dar pana atunci inimioara ei este problema nr. 1. Si ce problema !!!!
Toata saptamana se poarta consultari pentru soarta Ramonei , care este foarte iubita aici in spital,iar pentru vineri se anunta o intalnire generala a doctorilor. Pacat insa, ca Ramona nu are deloc pofta de mancare ajungand aproape un fulg de fetita..Saptamana trece pe nesimtite , iar febra, iar tratamente iar nopti nedormite ....dar macar la sfarsitul ei vom sti ce ne sfatuiesc doctorii.
Pe 14.11.2008 in urma unei sedinte prelungite se cade de acord ca singura sansa de supravietuire este totusi o operatie !!! Nu se poate ! Din nou va trebui sa treaca prin clipe cumplite !
Si acum cu ce riscuri !? Daca ar sti ce o asteapta ...
17.11.2008
Este ziua cand trebuie sa faca un examen foarte important : cateterismul. Se introduc prin venele de picioare niste sonde forte subtiri pana la inima, se injecteaza o solutie de contrast si apoi se observa prin intermediul unei camere video coborata prin esofag daca punga aceea crescuta din inima atinge sau nu o artera coronariana. Daca DA, nu se mai poate pune problema unei operatii, daca NU, mai exista o sansa.
Numai ca Ramona are febra din nou si nu se simte bine asa ca se amana proba pentru joi.
20.11.- 21.11.2008
Joi sunt cateva urgente si abia vineri reusim sa o facem. Dupa 2 ore de investigatii amanuntite doctorii intra in priza. Cazul este foarte grav !!! Neurismul a crescut vertiginos !!!
Toata lumea se mira cum poate sa traiasca cu asa ceva !?
Este internata de urgenta la terapie intensiva pentru a putea fi monitorizata si se hotaraste ca sambata la prima ora sa fie operata !!! Seful sectiei impreuna cu unul dintre chirurgi ne cheama sa ne explice cum este situatia si ce intentioneaza sa faca : este vorba de extirparea acelei pungi si apoi aplicarea unui petec sintetic pe gaura ramasa , problema foarte mare fiind consistenta peretelui inimii pe care trebuie cusuta. Riscurile sunt enorme dar daca vrem sa ii mai dam o sansa (mica, este adevarat ) trebuie sa acceptam. Si acceptam !!! Daca vrea Bunul Dumnezeu sa o ajute va scapa cu viata. Este chemat si un chirurg foarte bun din concediu pentru aceasta dificila oparatie. Ramona nu stie ce se petrece dar are o presimtire si adoarme foarte tarziu...
Noapte buna puiul nostru ....
22.11.2008
A sosit si ziua ! Ne rugam ca totul sa fie bine, o pupam de o mie de ori si o conducem pana in usa salii de operatie...Un hotar de netrecut pe care insa speram sa-l treaca inapoi cu bine Ramonica noastra draga si iubita. De acum numai Dumnezeu ne mai poate ajuta.
Operatia dureaza nu mai putin de 9 ore si la sfarsit chirurgul ne cheama sa ne povesteasca ce s-a intamplat: aflam ca extirparea acelui neurism si peticirea inimii a decurs relativ fara probleme dar Ramona a sangerat foarte mult pe timpul operatiei dintr-o zona inflamata aflata pe peretele exterior al inimii.
Dupa ce s-a facut tot ce se putea face, ca o ultima solutie s-a hotarat invelirea inimii cu un absorbant urmand apoi sa se astepte 2 - 3 zile, cu pieptul neinchis, sa se opreasca sangerarea. In cazul in care nu o sa sangereze prea mult, intra din nou in operatie, este deschisa, se scoate absorbantul si daca totul se vede bine se poate inchide si coase la loc. Este incredibil ce se petrece cu Ramonica...Nici nu putem realiza ce se intampla...
23.11 - 24.11.2008
Urmatoarele 48 de ore sunt infernale...traim (daca se poate spune asta) cu sufletul la gura, ne rugam
lui Dumnezeu si avem in fata o imagine apocaliptica cu copilul nostru drag care doarme anesteziat cu zeci de fire si senzori pe tot corpul, cu un aparat de respiratie artificiala in gura...
Aici la UVI ,terapie intensiva,suntem pe hotarul dintre viata si moarte ...totul este fragil in jurul tau...
Traiesti cu un nod in gat aproape mereu cand intri acolo... si ochii iti fug pe aparatele de monitorizare, te obisnuiesti cu ele si mori de fiecare data cate putin cand un senzor detecteaza ceva ce nu merge si se porneste alarma ...Numai ca atunci medicii si asistentele intra in priza si cu o daruire iesita din comun rezolva problemele. Apoi ti se explica ce se intampla, in ce stare este pacientul si ti se ridica moralul sa poti lupta in continuare.
Aici nu exista week-end. Chirurgul care a operat-o pe Ramona a venit in fiecare dimineata sa o vada , la fel si doctorii de pe sectia de hematologie unde este internata.
Luni 24.11.2008, dimineata, chirurgul se declara multumit de evolutia Ramonei si se hotaraste sa termine operatia chiar in dupa amiaza zilei. Intrebarea cea mare este daca totul e bine acolo inauntru Mai sunt cateva ore si vom afla. Dumnezeu o iubeste pe Ramona mult de tot.
La ora 13.00 intra din nou in operatie si dupa 3 ore chinuitoare este transportata inapoi la terapie intensiva. Chirurgul ne spune ca la momentul acesta este bine , inauntru este curat, pieptul este inchis perfect si ca este incantat de rezultatul operatiei.
Inca o lupta castigata de Ramona !!! Este formidabil de puternica !!!
Acum urmeaza cel putin 2 saptamani pentru a-si reveni ...dupa doua operatii in 3 zile.
Dar avem incredere deplina in Ramona, in capacitatea si forta ei de a lupta. Toata lumea o admira si se bucura de reusita ei. A slabit foarte mult, este adevarat, dar ochii ei mari si limpezi fac ravagii.